Timp, încotro mergi?

Întâmplãtor, am dat azi peste prea bine cunoscuta melodie din filmul "Liceenii", şi personal consider cã aceastã melodie e capabilã sã provoace o stare de melancolie profundã oricãrei persoane trecutã prin bãncile liceului. Are acelaşi efect şi asupra mea mereu când o ascult şi vorba aia: nici n-am terminat liceul încã! problema e cã tot ne plângem de timp, cã trece prea repede, e adevãrat, chiar trece prea repede! dar dacã stãm sã ne "certãm" cu timpul şi nu mai ştiu eu ce nemulţumiri avem, nu rezolvãm nimic. Şi spun asta pentru cã timpul oricum se duce, indiferent cã ne convine sau nu, aşa cã mai bine am invãţa sã profitãm din plin de toate momentele plãcute, ca pe parcurs, sã câştigãm cât mai multe amintiri frumoase de care sã ne amintim cu drag peste ani. 

Anii adolescenţei sunt cei care ne permit orice fel de nebunie, prostie sau indrãznealã şi sunt de pãrere cã e urãt sã trecem prin ei asa "cuminţi" si fãrã "pãcate" (sper cã se sub înţelege la ce mã refer aici)  când ştim cã vor trece şi vor aduce dupa ei responsabilitãţile de "oameni mari" de care ne vom sãtura cu vârf şi'ndesat. Ei bine în momentele alea nu vei mai avea decât amintirile alea plãcute, poate şi neplãcute, poate ruşinoase, amuzante, frumoase şi tot asa, amintiri din anii de liceu, anii care sunt consideraţi cei mai frumoşi din viaţã. 

De pus pe gând nu ?    

Început...

De ceva timp imi tot alerga prin minte, gandul sa-mi fac un blog, de unde si ideea asta ? ei bine, pentru ca mereu cand simt ca-mi fug gandurile in diferite directii si nu mai reusesc sa ma concentrez asupra unui lucru, cel mai bine imi limpezesc mintea cu pixul in mana insirand pe un caietel gandurile care ma "necajesc". Ca sa nu mai mentionez faptul ca mereu am citit cu placere diferite postari de pe anumite bloguri. Asa ca de azi mi-am propus, mai nou, sa-mi "tastez" aici gandurile, cand simt ca sunt prea multe sau cand pur si simplu consider ca-mi debiteaza capusorul ceva interesant. Si cam atat pe azi...istoria nu se invata singura, din pacate :(